Povestea unei viori

Portretu unei viori-vintage

Peisajul de marti

Diminetile incep sa fie reci si umede aici pe malul drept al lacului.Soarele rasare din spate, dinspre Ruginesti iar primele raze de dimineata mangaie mai intai Ceahlaul cu Toaca lui, apoi isi lasa privirile in jos catre satul de la poale, ca mai tarziu sa se oglindeasca in lac.

Lumea se grabeste, unii isi repara casele, altii shurile, altii mai pun ceva piatra pe drum iar cei mai multi taie lemne pentru iarna...

O sa fie iarna grea, imi spuse un mosh care trecu prin spatele meu, cu o furca din lemn, aleasa cu grija din padure, sa aiba cracanele egale, nici nu l-am auzit apropiindu-se; si dupa ce iti dai seama badie? il intreb. Era deja departe sa ma mai auda. Am simtit caldura in ceafa semn ca soarele incerca sa imi raspunda, dar prea tarziu...i-am pierdut pe cei ce ma puteau invatza semnele.

Portretul de luni

Vine toamna, strangem fanul

De la 1650m altitudine, Ceahlaul imi parea un prieten apropiat, ca aceia din copilarie cu care mergeam tinandu-ne de dupa umeri si mergand in acelasi pas....Chiar daca ne despartea o apa cat o mare, ii vedeam zambetul de sub cushma.

Vine toamna batrane, gandii eu, tie ce-ti pasa!

Vama sub lumini de Oscar

A fost o manifestare de exceptie, care s-a nascut ad-hoc, si care a luat fiinta datorita unor inimosi, Catalin si Andreea Rudolf, cei ce nu s-au zgarcit sa bage mana adanc in buzunar si sa ofere iubitorilor de fotografie, un workshop gratuit, invitand sa verniseze pentru ei si pentru iubitorii de arta din Vama Veche, fie ei si pasageri prin zona, nume cunoscute sau mai putzin cunoscute in fotografia contemporana, Vlad Eftenie, cu o dizertatie de exceptie, Anca Cernovschi, altfel de cat mi-o inchipuiam, dar deosebita, Cosmin Someshan,

expansiv si cu o colectie de fotografii 3D cu care ne-a delectat, Andrei Zincenco, cu amintirile lui din Maroc si nu numai, multumesc pentru dedicatie!, Cristina Tinta, o mare absenta dar prezenta pe simeze, Florin Ghioca cu experienta sa de fotgraf in zone de conflict, un fel de Robert Capa autohton, care a facut un lucru senzatzional, i-a imbract pe "necredinciosi" in tzinuta unui fotoreporter de razboi si i-a invitat sa faca 30 de minute de fotografii pe plaja incinsa la 35C...cu 20kg de echipament pe ei, ne-am convins ca nu este usor, felicitari Florin!

Greul l-au dus lectorii si echipa din backstage, oameni de mare tzinuta si daruire pentru bunul mers al evenimentului, Luca Achim, un dirijor a tot ce inseamna IT pe linie de foto si PS, omul bun la toate si fara de care nimic nu merge si fara de care am fi stat cu mainile in san asteptandu-l, Catalin Savulescu, spumos si cu un rafinat simtz al umorului, critic de nadejde pentru evaluarea candidatilor, Cosmin Someshan, expansiv si riguros, pregatit pana in dintzi pentru a darui din cunostintle sale cursantilor, Cristian Crisbasan, un cavaler medieval al nudurilor de calitate, a dezbracat de inhibitzii pana si pe cei mai pudici dintre participantzi, bravo maestre!

La sectiunea NUD, fetele au fost sarea si piperul sectiunii, multumim Corinei si Andreei, pentru prestatia lor de exceptie, ajutand fotografii sa se dezlantuie, sa le stimuleze imaginatia si creativitatea, sa le alunge inhibitziile si sa le creeze premisele executarii unor fotografii deosebite. Atmosfera a fost grozava, Cristian Crisbasan la mare inaltzime, a tinut ca de obicei un discurs despre nud, a pastorit sectiunea cu mare pricepere si ca un mare maestru a ajutat participantii sa se exprime fotografic...feliciatri tuturor!

La sectiunea " fotografia de noapte",fotografia de alaturi a fost una din cele apreciate de juriu si a primit un binemeritatpremiu 3.

In vama Veche tinerii inventeaza sau suprasolicitau ceea ce stiu pentru a castiga un ban in plus, este un mod, mult mai evoluat, de a-ti scoate maruntzish din buzunar, pe care sincer sa fim il scoatem cu placere...De asta data eu am platit shamponul cu care acesti tineri minunati faceau baloane din spuma,

unele prindeau forme inedite si mai toate aveau o viata de cateva secunde, asa, ca a noastra, raportata la Univers!

Un salut special poentru sponsori SAMSUNG si 4K fara de care evenimentul nu avea tensiunea unei manifestari de mare tzinuta!

Ion, fiul lui Ilie

Ilie dupa ce a terminat armata, a venit acasa doar cu gandul la Maria lui.

Isi facuse planul de demult, ca doar avusese timp destul, armata fiind mai lunga decat si-ar fi dorit... Ajung in mai, tata mi-a dat loc de casa, pana in toamna o aburc, dupa postul Sfintei Marii o cer de nevasta si in octombrie facem nunta.

Asa a fost, s-a cutremurat tot Paltinul de horile lor, caii frumos impodobitzi, cu picioare groase si mersul apasat faceau sa se cutremure fantanile prin sat pe unde treceau...Era un iuresh si o veselie, ca a veni Ilie acasa din catanie,de se inshirau babele la gard precum frunzele de tutun la uscat. Maria era mandra ca s-a tinut cu fetele pana a venit el si a cusut si a impletit iar tzoalele de pe jos le-a facut cu bunica ei ca avea razboi, de acela cu pedale, ca se jucau cand erau copii de le sareau chingaturile care manau suveica...tare la mai certa buna, mai mult razand decat a ocara!

La una din batute, Ion i-a zis la ureche printre zulufii ei blonzi: Marie, tu sa-mi faci doi ficiori sa ma ajute la coasa!

Maria s-a uitat o clipa la el si i-a zis, baditza pai tu sa-i faci ca de ei ma grijesc eu...Tare i-a mai placut raspunsul lui Ilie si din noaptea aceea numai la asta s-a gandit...Pe unul il fac fierar asa cum m-a invatat pe mine tata, mult m-a ajutat in catanie meseria asta, aveam cai la artilerie si la infanterie si peste tot, iar eu stiam sa fac mandretze de poatcoave...il cautau pe tata de prin toate satele, se gandea el, in timp ce tinea strans mijlocul Mariei, parca nemaivoind sa il scape in veci...Maria scultatoare, i-a facut doi feciori, inalti ca brazii si puternici, la coasa de mici si-au cladit trupul ca pe o catedrala iar ochii lor stralucitori le incalzeau inima, acum sunt la scoala, dar pe Ionel l-a facut si fierar, asa cum si-a dorit...

Cuminte si ascultator, Ionel la numai 17 ani ai sai imblanzeste fierul in vatra incinsa apoi il modeleaza cu mare pricepere, scotzand din maine lui, minuni de potcoave si tzapine...

Ilie ma ia de mana si imi spune: il vezi, paraca mi-s eu la varsta lui...si ochii parca i se impaienjenisera; e de la fumul de la forja, imi spune el stergandu-se cu dosul mainii...dar tu de ce schiopatezi domn Ionel, ma intreaba tzintindu-ma cu privirea si schimband subiectul. Am avut un accident, ii spun; clatina din cap si spuse, doare asa-i? Mai doare daca merg mult, dar si pe matale te-am vazut schiopatand, ce te doare nea Ilie? il intreb eu cu stangacie; ei pe mine nu ma mai doare de multi ani, al meu e de lemn, mi l-am ologit la padure, dar nu-i bai, hai sa iti arat calul si porni mai tanar si mai mandru ca niciodat inspre grajd...

photonest: Bucovina-imagini de la workshop

photonest: Bucovina-imagini de la workshop: "S-a incheiat primul din seria de workshopuri de fotografie dedicate,Bucovinei; au participat 10 impatimiti ai acestui gen, s-a dormit putin..."