Photography with feeling

duminică, 1 august 2010

Povesti adevarate

Din ratiuni pe care le cunoasteti nu am sa dau nume, dar aceasta poveste va voi spune-o din suflet, cu durere in suflet, si cu sufletul la gura, pentru ca s-a intamplat in realitate, si pentru ca la noi nu va fi posibil sa se intample, daca fotografii de marca actuali, ai romanicei nu vor sa se trezeasca si nu doresc sa sustina oameni, care atunci cand vor sa faca ceva bun pentru comunitatea fotografica romaneasca, sunt delasatori... Lipsa unui organism implicat si responsabil se simte...


Povestea

Doi prieteni fotografi carora le port un deoasebit respect, o data pentru ca fac o fotografie de eveniment la cele mai inalte cote indeplinind exigente greu de realizat si a doua oara pentru ca au dorit sa ramana anonimi, ca multi alti fotografi buni, care iau premii internationale, si nu poarta grija nimanui, nu sapa pe nimeni, nu poarta ura sau ranchiuna unuia sau altuia, si se solidarizeaza cu fiecare fotograf care le calca pragul...sau isi exprima o nevoie!

Intr-un an, au primit un cotract de a face fotografie de nunta la o tanara familie, nunta frumoasa, cu multi invitati, cu shtaif...Se termina nunta, plapuma a fost cam scurta, afacerea le-a picat la o saptamana dupa eveniment, oamenii au venit la fotografi au vazut fotografiile, le-au placut asa de mult incat erau gata sa faca orice sa obtina fotografiile. ..

Fotografii, scoliti la cursurile lui Feri, CPPC, bravo maestre, si instruiti cu pricepere pe acest site si pe altul de dl Dinu, nu au cedat emotiilor celor tineri si nu le-au dat rodul muncii lor fara bani...bravo lor!

Atentie!

Dupa un an, tanara pereche, care intre timp, a emigrat in Anglia, nu ca altii care au venit in Dacia, au sunat si au dorit sa intre in final in posesia minunatului album cu evenimentul special din viata lor. Au sunat in Romanica, au stabilit o intalnire, au platit pretul convenit pentru munca de ocnash a fotografilor nostri, si au plecat cu fishierele in geanta....

Nimic spectaculos pana acum, vor spune multi dintre dvs. dragi cetitori de carduri, dar cand oamenii nostri s-au repezit intr-un centru de print, de la ei din cartier, demozela de serviciu a zis: Doamne ce frumoase fotografii, sunt deosebite, nu am mai vazut asa ceva, ce poveste, ce emotii, ce cadre, etc...Ei cu sufletul la gura si cu inima in gat, ragusiti de emotii, i-au spus demozelei pistruiate de la ghiseu,in engleza lor de acasa, cand sunt gata? abia steptam sa le vedem!

Sunt minunate, spune ea oftand de emotie, dar nu pot sa le printez...
Cuuuuummm! Spun cei doi in cor! de ce?
Pai uite ca in exiful fotografiilor apare ca acestea au fost facute de x si de y si ca trebuie sa aveti acceptul lor scris, semnat parafat!
Doamne ce tzara de rahat spune ea, el la randul lui a zis lasa draga ca mergem la anul in Guatemala, dar pan' atunci rezolvam noi! Romaniii nostri suparati peste masura, inshfaca traista cu fishiere si dau sa paraseasca in tromba incinta si locul incidentului. ...
Hei, striga pistruiata dupa ei, va trebe un formular, spune ea cu limba ei roz printre dintii pistruiatzi si ei, cu o engleza aproape intangibila pentru romanismul nostru patriotard!
Le flutura o hartie in care pe un print impecabil, asa cum nu ne ies noua nici pentru expozitie, era scris la rubrici obligatorii:

-Aprobarea autorului fotografiilor;
-Nr de copii aprobate de autor;
-Formatul aprobat de autor;
-Dimensiunea si rezolutia aprobata de autor;
-Dreptul de distribuire la alte persoane a albumelor rezultate, aprobata explicit de autor, in ce cantitate;

Tinerii nostri s-au uitat unul la altul, el se intreba, oare aici la peroferie daca se intampola asa ceva, ce Dumnezeu ne asteapta in centrul Londrei?
Hai sa sunam in tzara, oare mai costa ceva?

Ce spuneti domnilor fotografi, interesant nu?

5 comentarii:

  1. Foarte interesant dar neaplicabil. Şi ciudat. Birocratic chiar. Este interesant că arată mentalitatea celor de acolo dar mi se pare extrem de greoi de pus în aplicare. Păi dacă mă gândesc eu să cer la agenţiile de publicitate să completeze un astfel de document... La comenzi care vin mâine şi trebuiau finalizate ieri...

    Oare la ei totul este gestionat aşa de bine şi de frumos?

    Mai normal ar fi ca cei care aduc la printare imagini să încheie un contract de confidenţialitate cu printatorul, ca nu cumva acesta să-i vândă imaginile fotografului. Invers, mi se pare mai ciudat şi este o chestie care ar fi trebuit reglementată anterior între client şi fotograf, nu de o a treia parte. Că de unde are clientul fotografiile dacă nu i le-ar fi dat fotograful? Adică nu mi se pare normal ca un al treilea să te apere dacă tu nu te aperi de la început...

    RăspundețiȘtergere
  2. pe fotgrafa.ro se realizeaza o ancheta privind drepturile de autor in Rom.Cred ca ar da la fix povestea asta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Uneori au reguli care poate in Romania pot parea absurde, in cele mai multe cazuri e un noroc sa dai peste un operator intr-un print shop care sa stie ce este un EXIF.

    In general insa, obisnuiesc sa faca contracte foarte bine detaliate cand e vorba de servici contra cost.

    Eu nu am avut norocul sa gasesc un print-shop cu astfel de pretentii...

    RăspundețiȘtergere
  4. Toată tărășenia mi se pare că este extrem de normală într-o lume în care trăim din frică, din frica ca sîntem furați, într-o lume coruptă și imorală aceste lucruri sînt normale. Furtul este pasiunea și normalitatea zilei. Fără a reveni la valorile pozitive de convețuire, dacă lumea mai poate accepta așa ceva, angoasele, fricile, corupțiile vor domina și ne vom afunda tot mai mult.

    RăspundețiȘtergere
  5. :)) foarte interesant, totusi e o chestiune sa poti discuta cu operatorul despre exif ..

    cat de restul ... cunosc pe cineva care a printat la noi in cartier fotografii de nunta si ulterior la urmatoarea printare si-a gasit cateva fotografii atarnate pe peretzi sub panoul cu "execut foto nunta" al operatorului ;)

    RăspundețiȘtergere