

Ma intrebam ce caut singur acolo, pe munte cu aparatul in mana , si imi spuneam, au inflorit rododendronii, nu se poate sa ii ratez, va fi o fotografie de exceptie, si mai e si lacul Stiol, un tau glaciar din preajma caruia izvoraste Bistritza Aurie.
Mi-am amintit de Padurea Neagra in Germania de unde se naste peren Dunarea cea involburata la Cazane. Nemtii i-au facut un ghizd acolo, au acoperit locul cu un umbrar si erau idicatoare peste tot...putei sa bei si o cafea...
Zadarnic am cautat si eu macar o piatra vopsita care sa imi spuna ca sunt pe drumul cel bun...Noroc de Domnul ca a tocmit norul putin mai sus si am vazut ciobanul sprijinit in bota, cu oile pascand intr-o liniste pastorala, nici urma de talangi sau zurgalai...Am facut o cruce cu limba si am tras un cadru, sa vad ca e real...Ciobanul nu s-a miscat din bota nici dupa ce am plecat, trecusem pe langa lac, mi-a spus,dar norul l-a ascus binisor in bratele sale de parca ar fi fost doar al lui, sau poate s-a saturat sa il mai imparta cu cei ce au lasat urme profane in jur si de-alungul traseului...cutii de conserve, bere, pachete de tigari, resturi din ziare multe peturi...Am gasit izvorul, nici gand de ghizd sau de inscrisuri, Bistritza izvora Auriu dar trist, ca o mireasa a carui mire i-a fost luat la armata!



