Photography with feeling

duminică, 16 august 2009

Viet nam mon amour


Aseara m-am asezat la calculator sa incerc sa scriu cateva randuri despre Vietnam, acum, cand lucrurile imi sunt inca proaspete in minte! Am stat mult, gandindu-ma cum sa incep si in ce nota sa imi scriu impresiile pe care le-am cules despre locuri, oameni, asezari, etc.
As putea sa spun cu usurinta ca nu mi-a placut si sa am argumente o mie pt aceasta, dar as putea sa spun, cu aceasi usurinta, ca a fost grozav si alta mie de argumente sa pledeze in favoarea acestui gand! Acum stiu ca vietnamezii isi traiesc viata in liniste si mai stiu ca mi-au dat o lectie de istorie pe care nu as fi inteles-o daca mi-ar fi povestit-o cineva!Mi-amintesc cum am fost invatat in scoala sa-i urasc pe nemtzi sau pe americani si sa iubesc pe rusi sau pe altii; in Vietnam, am vazut cu cata dragoste vorbesc despre francezi chiar daca acestia i-au "asuprit" o suta de ani si cu cat respect si admiratie vorbesc despre americani, chiar daca le-au sfartecat delta, le-au cotropit satele si le-au distrus recoltele si padurile cu ingrozitorul lor Agent Orange. Vietnamzii se simt bine in mediile in care s-au nascut si nu fac nimic sa schimbe ceva din echilibrul creat. Ii gasim in Delta Mekongului sau pe Raul Rosu, la Halong Bay si peste tot unde este apa, traind in armonie cu aceasta. Sate intregi cladite pe ape, sau barci pe post de case plutitoare,unde vietnamezul isi duce traiul,isi creste copiii,se roaga sau muncst cstigandu-si existenta. Tragdia e ca Delta nu mai are pasari si pa nu le mai ofera mult peste ca odinioara, dar asta nu le opreste dorinta de a fi mai bogati, fie si numai sufleteste.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu