Photography with feeling

marți, 14 septembrie 2010

Peisajul de marti

Diminetile incep sa fie reci si umede aici pe malul drept al lacului.Soarele rasare din spate, dinspre Ruginesti iar primele raze de dimineata mangaie mai intai Ceahlaul cu Toaca lui, apoi isi lasa privirile in jos catre satul de la poale, ca mai tarziu sa se oglindeasca in lac.
Lumea se grabeste, unii isi repara casele, altii shurile, altii mai pun ceva piatra pe drum iar cei mai multi taie lemne pentru iarna...
O sa fie iarna grea, imi spuse un mosh care trecu prin spatele meu, cu o furca din lemn, aleasa cu grija din padure, sa aiba cracanele egale, nici nu l-am auzit apropiindu-se; si dupa ce iti dai seama badie? il intreb. Era deja departe sa ma mai auda. Am simtit caldura in ceafa semn ca soarele incerca sa imi raspunda, dar prea tarziu...i-am pierdut pe cei ce ma puteau invatza semnele.

4 comentarii:

  1. He he! Pe Facebook era trecut la "Peisajul de luni". De luni... de marti.. e oricum foarte frumos. Pacat numai ca-i asa departe ...

    RăspundețiȘtergere
  2. ..da ai dreptate Oana, dar cum nimic nu mai e ce pare a fi....am incurcat intentionat registrele... dar ce spirit de observatie ai :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Frumos si apusul. Tocmai l-am vazut pe Facebook. Imi place ca n-ai mai scris din ce zi este. Ai scris simplu: Azi. Ar fi haios sa-l postezi cu titlul de "Apusul de maine". :D

    RăspundețiȘtergere